Aseara in timp ce numaram oite incercand sa adorm mi-am dat seama ca, inca din adolescenta am fost „oaia neagra”. Si acasa, si la scoala si pe strada, ba chiar si pe contul de HI5. Am crezut ca e ceva ce tine de exterior”¦m-am dus la o curatatorie chimica, dar cica lana nu se poate curata”¦m-am vopsit blonda, dar degeaba! Mi-am cumparat peruca, dar, nimeni nu ma alinta „miorita balaie”. Frustrant! De-a dreptul frustrant!
Tata imi spunea ca visez prea mult si ca am sa vad eu cum e viata cand am sa cresc, doamna profesoara imi spunea ca nu am reusesc niciodata sa schimb nimic, prietenii mei se plictisisera explicandu-mi ca imi pierd timpul cu prostii. Si toti imi spuneau „oaia neagra”.
Cu timpul am inteles ca eram numita asa pentru ca nu voiam sa sar gardul prin locul marcat si pentru ca tot timpul gaseam o metoda mai nastrusnica de a depasi obstacolele. Aveam idei domle’ atat de multe incat le simteam cateodata cum se cearta pe suprematia propriului meu creier, timp si spatiu.
Dar ce sa fac cu atatea idei? Cum sa le conving sa lucreze impreuna? De unde sa incep si unde sa termin? Si mai ales cum sa-i conving pe ceilalti ca visele nu mor la maturitate si ca eu pot schimba ceva?
Va spun , e greu sa fii oaie neagra. E greu sa ai dorinte si sa simti ca nimeni nu te intelege. Asa ca am cautat in stanga si in dreapta si am descoperit ca nu sunt singura cu un colorit special ca sa zic asa. Am gasit alte ” oi negre” cu care mi-am impartit ideile, de la care am invatat si in care am adevarati prieteni. Am descoperit cine sunt, ce vreau si ce pot!
Mare mi-a fost uimirea cand i-am cunoscut pe cei de la LECS. Niste oite speciale, nici negre, dar nici albe, nici multe, dar nici putine. Pline de idei, initiativa, curaj. Sunt de culorile curcubeului, au lumina in ochi si in zambet, si dorinta de schimbare in minte.
M-au invatat ca am o culoare frumoasa, ca pot face tot ce imi doresc si ca schimbarea vine din interiorul meu si nu de la ceilalti.!
Asa ca, sincera sa fiu nu vreau sa mai fiu „oaia neagra”, nici nu cred ca oamenii ar trebuii comparati cu o turma! Vreau sa lupt pentru si prin ideile mele pentru schimbare! Stiu ca pot face asta! Vreau sa pastrez curcubeul in minte si-n suflet si vreau cat mai multi prieteni cu care sa impart multitudinea de culori a curcubeului!
Vreau sa invat de la tineri creativi, curajosi, comunicativi si deschisi ! De la actuale sau foste „oi negre”. Si vreau sa ofer alaturi de LECS toate premisele pentru ca fiecare dintre noi sa-si gaseasca propria culoare in curcubeul viitorului.